Ultima zi din anul 2021 și prima din 2022 nu ne-au găsit prea liniștiti, Vasi dăruindu-ne adrenalină și la puntea dintre ani. Încă din seara zilei de 31 a început să aibă foarte multe secreții pe canula traheală, deși noaptea s-a odihnit bine, chiar i-am pus aparatul Bipap care-l ajută să respire mai ușor și

Ambulanța a sosit la 6.15 și-n două ore jumătate am fost la MS Curie, București. Drumul a decurs fără peripeții, Vasi a și dormit o parte din el, mi s-a părut c-am ajuns repede. La revederea cu domnul doctor am fost mustrați c-am plecat la mare, întrebându-ne motivul deplasării. I-am spus adevărul, că doream să

Revin cu vești proaste, din păcate😔. La vizita mult așteptată de azi dimineață, avea 38,6 frontal și Dna Dr a decis să-i adauge un nou antibiotic conform antibiogramei uroculturii, ce trebuie dat 10 zile. În plus, fiind vizibil mai bine, ar fi trebuit să ne mute pe secția de pediatrie unde sunt mai multe paturi

Bucuroși că următoarea ecografie abdominală a fost recomandată abia peste o lună (nu săptămânal cum a tot făcut în ultimul timp) și dornici de-a ajunge cu Irinuca la mare și chiar și cu Vasi, am considerat c-ar fi un moment bun să plecăm pe 16.08 dacă atât eu, cât și Vali, ne putem lua concediu.

Au fost mai multe evenimente derulate pe parcursul unei luni, așa că le scriu cronologic mai jos😊: 27.07 – în timp ce-i schimbam pansamentul, am constatat că firul ce prindea sonda ureterală de penis se desfăcuse și sonda chiar se deplasa în voie, astfel că, de teamă să nu iasă, am imobilizat-o rapid și-am sunat-o

Spre sfârșitul lunii iunie am reușit să ajungem la Dnul Dr Limoncu (considerat de părinți ca cel mai bun nefrolog), la care nu mai ajunsesem de când ne recomandase vara trecută refacerea tractului urinar. Dacă atunci ne dăduse vestea bună că hidronefroza scăzuse la gradele 1 și 2, acum ne-a dat vestea extrem de proastă